A treisprezecea saptamana de sarcina

Bebelusul dumneavoastra deschide gura!
Despre viitorul dumneavoastra copil
Lungimea lui este de 8 cm de la cap la coccis si de 12 cm de la cap la calcaie. Greutatea este de 65 de grame.
Capul bebelusului poate fi acum masurat cu ajutorul ultrasunetelor. El are un diametru de 3,2 cm. Pornind de la aceasta masuratoare, se poate calcula data nasterii, cu o aproximatie de cateva zile. In aceasta saptamana, capul va mai creste cu 4 mm in diametru.
Scheletul bebelusului continua sa se formeze prin aparitia continua de noi oase. Articulatiile sunt functionale si mainile se pot indoi atat la coate, cat si la incheietura mainii. Degetele pot si ele sa se stranga in pumn, in timp ce degetele de la picioare se indeparteaza in evantai! Desigur ca nici una dintre aceste miscari nu este controlata de creier.
In piele, celule cu o forma mai deosebita, prezentand niste prelungiri, se ocupa cu elaborarea unui pigment de culoare inchisa, denumit melanina. Acest pigment este transmis si celorlalte celule ale epidermei prin intermediul acelor prelungiri. Ele sunt cele care dau culoarea pielii dupa nastere. Datorita lor, copilasul dumneavoastra se va bronza cand il veti lasa sa stea nitel la soare.
Gura este capabila sa se deschida, sa se inchida si chiar sa suga. Bebelusul incepe acum sa bea cate putin din lichidul amniotic in care se scalda. Apoi elimina un fel de urina, datorita rinichilor lui, care au devenit functionali. Este pentru prima data cand se stabileste un circuit primitiv de absorbtie si de excretie pe caile digestive.

Burta incepe sa se rotunjeasca. Putin, atat incat numai un ochi avertizat poate sa observe ceva cand sunteti imbracata. Dar dumneavoastra, care va cunoasteti bine, stiti ca ceva s-a schimbat. Hainele inca va cuprind, daca au o croiala putin mai larga, dar nu este departe ziua in care trebuie sa incepeti sa largiti elasticele!
d1n5113de87xcp

Atentie la problemele urinare si genitale
Nu lasati in voia lor micile infectii locale ale zonei urogenitale. Pot sa se agraveze si sa duca la complicatii serioase.
Infectiile urinare
Infectiile urinare apar frecvent la femeile insarcinate, constatandu-se ca 5 pana la 6% dintre ele sufera din cauza lor. Nu sunt in mod necesar de origine infectioasa, ele putandu-se datora si unei simple raceli, sau cel mai adesea unei absorbtii insuficiente de apa. Bebelusul isi ia din sangele dumneavoastra apa de care are nevoie. Cand nu beti destule lichide, sangele va este mai concentrat, iar urina devine iritanta.
Semnele

- simtiti o mica senzatie de arsura la urinat; de cele mai multe ori este vorba doar de o iritatie locala datorata mai curand urinei prea concentrate decat unei infectii
- simtiti nevoia de a urina frecvent, atat ziua, cat si noaptea, cu o senzatie de arsura puternica la trecerea urinei; aveti in acest caz semnele clinice ale unei infectii urinare.
In toate situatiile trebuie sa consultati medicul, care va solicita analiza urinei in vederea detectarii unor eventuali microbi. Cel mai adesea este vorba de colibacilul Escherichia Coli care populeaza in mod normal intestinul uman si este indispensabil bunei lui functionari. Trecerea lui in caile urinare provoaca colibaciloze care trebuie neaparat tratate. Si alti germeni ar putea fi responsabili.
O data ce microbul a fost identificat in urina, medicul poate prescrie tratamentul adecvat.
Evitati sa va tratati empiric, luand un medicament prescris pentru o infectie urinara anterioara, deoarece nu este sigur ca aveti de-a face cu acelasi microb. Riscati sa mascati astfel adevarata cauza si sa declansati noi complicatii.
Consecintele
O infectie urinara neingrijita poate avea consecinte serioase:
- pentru mama, daca infectia ii atinge rinichii
- pentru copil, franandu-i cresterea
- riscul unui avort, sau intr-o faza mai avansata a sarcinii, o nastere prematura.
Prevenirea
- beti sistematic multa apa
- odihniti-va la caldura; evitati frigul si umiditatea
- verificati aciditatea urinei cu hartie de turnesol, care isi schimba culoarea in functie de aciditatea sau alcalinitatea ei; daca urina este prea acida, puteti restabili echilibrul band suc de praz, lapte, si mancand fructe si legume; daca din contra, nu este destul de acida, ceea ce favorizeaza dezvoltarea germenilor, aveti interesul sa consumati mai multa carne si sa beti ceai.
Daca aveti o alimentatie echilibrata, urina va fi exact asa cum trebuie sa fie, adica neutra. Infectiile genitale
Sarcina stimuleaza secretiile vaginale (sau pierderile albe). Ele nu au o semnificatie particulara in afara cazului in care prezinta un aspect neobisnuit.
Semnele
-  aveti secretii suspecte, mai abundente ca de obicei sau mai consistente, sau cu un miros neplacut
- aveti mancarimi sau arsuri in regiunea vulvara
- raporturile sexuale sunt dureroase
- partenerul dumneavoastra prezinta o infectie.
In toate cazurile, trebuie sa consultati repede medicul ginecolog. Un prelevment al secretiilor vaginale va fi analizat la laborator si va fi determinat tipul de infectie cu care aveti de-a face. Tratamentul potrivit va trebui urmat si de partenerul dumneavoastra.
Consecintele
Nu trebuie sa neglijati nici un fel de infectie. Tratata la timp, nu va lasa nici o urma, dar lasata fara ingrijire, ea se va intinde si va provoca:
- un avort spontan in primul trimestru
- o nastere prematura daca infectia survine mai tarziu
- o infectie acuta a mamei in momentul nasterii: infectia puerperala
- metrite si salpingite cronice ulterioare
- infectarea copilului la nastere.

Infectiile genitale

- Scurgerile abundente de lichid cu miros neplacut, insotite de mancarimi ale vulvei, sunt semnele caracteristice unei micoze. Cel mai adesea este vorba de Candida albicans, ciuperca avand o predilectie pentru mediile acide. Sarcina, modificand aciditatea mediului vaginal pentru a-l proteja impotriva agresiunii microbilor obisnuiti, favorizeaza din nefericire aparitia micozelor. Micozele vaginale au deseori la origine o micoza interna, intestinala. Trata­mentul local care se aplica in aceste cazuri, cu ovule antifungice, trebuie completat si cu un tratament general cu comprimate administrate pe cale orala.
Tratamentul trebuie urmat un timp destul de indelungat pentru a fi eficient. El trebuie aplicat in acelasi timp si partenerului pentru evitarea unor contaminari incrucisate, deoarece sporii ciupercii sunt foarte rezistenti.
Pentru toaleta dumneavoastra, folositi la spalare apa cu adaos de bicarbonat de sodiu - o lingura de bicarbonat la un litru de apa.
- Cand scurgerile sunt mai consistente si mai uscate, este vorba de un parazit: Trichomonas. in acest caz, vi se prescrie un tratament specific pe baza de ovule. Pentru un timp va fi indicata, in acest caz, spalarea cu o apa acidulata.
- Daca scurgerile sunt foarte fluide sau mai consistente, dar oricum urat mirositoare, doar laboratorul este in masura sa stabileasca despre ce microb este vorba. Tot acolo se poate stabili ce antibiotic este mai potrivit pentru combaterea lui. Antibioticul se prescrie de obicei sub forma unor ovule care se introduc in vagin. El mai poate fi asociat, daca este nevoie, si cu un tratament antifungic. Doar medicul ginecolog este in masura sa stabilesca tratamentul cel mai potrivit.