Saptamana paisprezece

Lungimea lui este de 9 cm de la cap la coccis si de 14 cm de la cap la calcaie. Greutatea este de 110 grame. Capul lui are diametrul de 3,6 cm.
Fatul devine mai activ incepand cu aceasta saptamana. In afara miscarilor involuntare ale mainilor si picioarelor, el este capabil acum sa deschida gura, sa roteasca ochii si sa-si incrunte sprancenele!
Capul lui sta acum drept, iar picioarele au devenit mai lungi decat mainile. Derma, sau stratul profund al pielii, se diferentiaza in cursul celei de-a 3-a si a 4-a luni intr-un tesut conjunctiv ce imbraca fibrele elastice si fibrele de colagen, cele care dau aspectul definitiv al pielii, in acelasi timp, intra in functiune, la nivelul epidermei, micile papile continand cate un corpuscul tactil. Deci, la bebelusul dumneavoas­tra incepe sa se dezvolte simtul pipaitului.
Scheletul ar putea fi vizualizat cu ajutorul razelor X. Inainte, oasele contineau prea putin calciu ca sa poata fi vizibile in acest mod.
Inima bate acum de circa 110 pana la 120 de ori pe minut. Cercetatorii au demonstrat ca un fat de aceasta varsta prezinta o electrocardiograma foarte asemanatoare cu a unui adult.

Acum, spre sfarsitul lunii a 3-a, intestinul, bine dezvoltat, incepe sa reintre in cavitatea abdominala, care s-a marit si ea.
Glanda tiroida incepe sa functioneze, producand hormonul tiroidian, atat de important pentru toata viata individului. Ea va asigura, intre altele, cresterea copilului. Pentru functionarea normala, celulele glandei tiroide au nevoie de iod, care este furnizat prin alimentatie. Sursa principala a acestuia este sarea de bucatarie de origine marina, care contine iod suficient.
Cavitatea amniotica contine acum 250 cm3 de lichid. Aceasta cantitate se va mari pe masura ce sarcina avanseaza.
Aduceti-va aminte sa va cantariti cu regularitate!

Vizita medicala din luna a 4-a
Este momentul sa faceti o noua vizita medicala, chiar daca totul merge bine. Aceasta nu este obligatorie, dar multi medici considera ca cele patru vizite obligatorii sunt insuficiente si doresc sa vada mama si in luna a 4-a.
Aceste controale sunt deosebit de necesare in cazurile sarcinilor cu risc crescut.

Sarcinile cu risc crescut
Nu trebuie sa va alarmati chiar daca sunteti in aceasta situatie, deoarece termenul de „sarcina cu risc crescut" nu reflecta prin el insusi un pericol imediat. El se foloseste doar pentru a desemna o sarcina care decurge normal, dar care dintr-un motiv sau altul necesita o supraveghere mai atenta si analize mai speciale. Aceas­ta supraveghere a sarcinii previne eventualele accidente si reduce deci mortalitatea infantila si pe cea materna.
80% dintre femeile insarcinate nu au nici o problema. Celelalte prezinta unul sau mai multi factori care implica riscuri in ceea ce priveste viata copilului. Riscul cel mai frecvent este nasterea prematura, dar mai exista si altele, cum ar fi riscul de intarziere a cresterii fatului din cauza unei boli sau a modului de viata al mamei inaintea sarcinii, precum si riscul unor suferinte fetale in momentul nasterii.
Factorii de risc

• Varsta mamei este un factor de risc important, care nu trebuie neglijat.

- Cand viitoarea mama este foarte tanara, avand sub 18 ani, in mod sigur exista riscuri mai mari decat la o femeie mai in varsta. Riscul toxemiei gravidice, caracterizata prin aibuminurie si hipertensiune arteriala este de trei ori mai mare, cel al nasterii premature este dublu, iar cel al mortalitatii perinatale de 2-3 ori mai mare. Riscul de a naste un copil cu mongolism este de asemenea destul de ridicat si adeseori greutatea unui copil nascut de o mama foarte tanara este mai mica decat media.
Aceste riscuri sunt adesea legate de problemele psihologice si sociale care atrag dupa ele un comportament primejdios. Astfel, cand adolescenta isi ascunde sarcina cat mai mult posibil, este evident ineficient asistata medical si adeseori chiar necorespun­zator alimentata. Este de remarcat ca atunci cand o adolescenta insarcinata este acceptata de familie si inconjurata cu afectiune, se observa o neta diminuare a complicatiilor.
- Cand viitoarea mama are mai mult decat 38 de ani.
• Numarul de sarcini anterioare. incepand cu a patra nastere, riscul unei prezentatii anormale si al unei nasteri dificile creste, deoarece uterul s-ar fi putut sa-si fi pierdut din elasticitate si deci din capacitatea de a se contracta. Sunt de asemenea frecvente hemoragiile in momentul nasterii.
Riscul acestor sarcini depinde foarte mult si de faptul ca femeia care asteapta al patrulea sau al cincilea copil are tendinta de a fi mai neglijenta cu precautiile igienice generale ale sarcinii ei.
• Sarcinile multiple. Mama este supravegheata cu mai multa atentie cand asteapta gemeni, ceea ce este cazul unei femei din 80, sau cand asteapta mai mult de doi copii, ceea ce ramane un caz exceptional.
La inceputul sarcinii, riscul de avort spontan este destul de mare. Mai tarziu, apare problema unei nasteri premature, care poate avea loc intr-adevar, in special in cazul gemenilor adevarati, cand exista un exces de lichid amniotic, sau hidramnios, care destinde uterul si membranele, provocand contractii. In aceste cazuri se impune spitalizarea. La fel de frecvente sunt cazurile de toxemie gravidica cu aibuminurie, hipertensiune si edeme, care de asemenea necesita spitalizare. Gemenii se nasc adeseori putin prematur si aproape intotdeauna unul este ceva mai mic decat celalalt. De aceea, examenele medicale prenatale si ecografiile, sunt mai numeroase. Aceasta este si cauza pentru care este recomandabila nasterea intr-un centru medical bine dotat.
• Sarcinile anterioare cu probleme indica intr-adevar ca este cazul ca noua sarcina sa fie supravegheata mai atent. Orice accident survenit in cursul sarcinilor anterioare, ca: hemoragii, intarzierea cresterii fetusului in uter, copil cu malformatii sau nascut mort, precum si orice alte probleme care au aparut la nastere, trebuie sa fie semnalate. Ele pot fi cauzate de o insertie necorespunzatoare a placentei, sau de o dilatare dificila ori insuficienta a colului in momentul nasterii. Trebuie luate toate masurile pentru ca tulburarile aparute la sarcina anterioara sa nu se mai repete.
• Bolile viitoarei mame pot determina o suferinta fetala, malformatii, un avort sau o nastere prematura. Bolile incriminate sunt alcoolismul, anemia, diabetul, hepatita virala, herpesul, hipertensiunea arteriala, incompatibilitatea Rh, infectia urinara, listerioza, rubeola si SIDA. Mamele care prezinta una dintre aceste boli vor fi supravegheate in mod deosebit, pe toata durata sarcinii lor.
• Probleme legate de constitutia fizica a mamei. Pot aparea probleme in cursul sarcinii, dar mai ales la nastere, in unul din urmatoarele cazuri:
- anomalii ale bazinului; el poate fi prea mic, mai ales la femeile masurand sub 1,50 m inaltime, sau poate fi deformat congenital, sau ca urmare a unui accident
- uter prea mic, avand poate unul sau mai multe chisturi, sau uter retrovers.
in toate cazurile, conditiile nasterii trebuie determinate foarte precis.
• Conditiile socio-economice ale mamei sunt cauza a 60% dintre nasterile premature. Mortalitatea perinatala este de doua ori mai ridicata in randul claselor sociale mai defavorizate.

Ca urmare a unor conditii economice dificile, viitoarea mama continua sa munceasca greu, o perioada mai lunga decat ar trebui. Transportul pe distante mari si in conditii obositoare, activitatile casnice, grijile legate de copiii deja existenti in familie, o alimentatie dezechilibrata din cauza lipsei de mijloace materiale, sunt tot atatia factori care favorizeaza surmenajul, anemia, toxemia, si, din cauza acestora, o nastere prematura.
Supravegherea sarcinii cu risc crescut
Supravegherea medicala va fi mai atenta, in functie de factorii de risc si de momentul sarcinii, efectuandu-se un examen medical la fiecare 15 zile, iar cand este necesar, chiar in fiecare saptamana, in afara de examenele obisnuite, se mai efectueaza si altele, mai deosebite, in functie de situatia concreta. Este vorba de:
- ecografie
- examen cu aparatul Doppler
- biopsia trofoblastului
- embrioscopie
- punctia cordonului ombilical
- amniocenteza -fetoscopie
- amnioscopie
- radiopelvimetrie

- radiografie feto-pelviana

-dozajul alfa-fetoproteinei.

Punctia cordonului ombilical
Acest examen se efectueaza cam in a 3-a luna de sarcina. Este vorba de extragerea catorva picaturi de sange fetal prelevat cu ajutorul unui ac fin din vena cordonului ombilical. Prelevmentul se practica sub anestezie locala si sub control ecografic. Se localizeaza mai intai placenta, apoi fetusul si apoi cordonul ombilical. Sangele este analizat imediat si rezultatele se obtin rapid.
Analiza precoce a sangelui fatului permite sa se afle daca este afectat de o boala infectioasa contractata de mama in cursul sarcinii, de tipul rubeolei sau toxoplasmozei.